Tehnologie de identificare automată a codurilor de bare
Ce este tehnologia de identificare automată prin coduri de bare?
Tehnologia de identificare automată prin coduri de bare utilizează simboluri optice care pot fi citite de mașini, scanere și software pentru a captura date codificate și a identifica produse, ambalaje, unități logistice sau alte obiecte. În logistică și comerțul electronic, aceasta conectează bunurile fizice cu înregistrările digitale utilizate pentru recepție, controlul stocurilor, onorarea comenzilor, expediere și retururi. Tehnologia este denumită în mod obișnuit identificare prin coduri de bare și face parte din identificarea automată și capturarea datelor, sau AIDC.
Un cod de bare este purtătorul de date, nu sistemul complet de identificare. Acesta poate codifica un identificator pe care software-ul îl utilizează pentru a regăsi o înregistrare sau poate conține informații suplimentare, precum un număr de lot sau o dată de expirare. Prin urmare, identificarea utilă depinde atât de un simbol lizibil, cât și de relația corectă dintre datele acestuia și obiectul scanat.
Cum funcționează identificarea prin coduri de bare
Un sistem de identificare prin coduri de bare combină mai multe funcții: atribuirea identificatorilor, codificarea datelor, producerea simbolurilor, citirea acestora, interpretarea conținutului și conectarea rezultatului la un proces de afaceri. Aceste funcții sunt interconectate, însă o eroare într-una dintre ele nu poate fi neapărat corectată de celelalte.
- Atribuirea unui identificator. O organizație stabilește ce produs, articol individual, cutie, palet, expediere sau altă entitate reprezintă identificatorul. Domeniul vizat este important: un identificator de produs și un identificator de unitate logistică răspund unor întrebări diferite.
- Codificarea datelor. Software-ul convertește identificatorul și orice informații suplimentare permise într-o simbologie de cod de bare. O simbologie definește modul în care datele sunt reprezentate prin bare, spații sau modele bidimensionale.
- Producerea și atașarea simbolului. Codul de bare este imprimat pe ambalaj, aplicat ca etichetă sau marcat în alt mod pe obiect. Dimensiunile, contrastul, poziționarea și spațiul liber din jur afectează lizibilitatea.
- Capturarea și decodificarea. Un cititor compatibil captează modelul optic și îl convertește în date. Scanerele laser sunt asociate cu codurile de bare liniare, în timp ce cititoarele de imagini pot suporta simboluri liniare și bidimensionale, în funcție de capacitățile și configurația lor.
- Interpretarea și validarea datelor. Software-ul verifică informațiile decodificate în raport cu formatul așteptat și contextul de afaceri. Un cod de bare lizibil poate conține totuși un identificator neașteptat sau se poate referi la obiectul greșit.
- Înregistrarea evenimentului de afaceri. O aplicație asociază identificatorul cu o acțiune, precum recepționarea mărfurilor, confirmarea preluării sau înregistrarea predării unui colet.
Ultimul pas este deosebit de important în logistică. Scanarea unei etichete nu înseamnă în mod inerent că un articol a fost expediat, livrat sau introdus în inventar. Semnificația depinde de aplicație, acțiunea operatorului, locație și fluxul de lucru asociat scanării.
Formatele codurilor de bare și standardele de identificare
Formatele codurilor de bare și standardele de identificare se referă la componente diferite ale sistemului. Un format de cod de bare stabilește modul în care informațiile sunt reprezentate optic; un standard de identificare stabilește ce înseamnă un identificator și cum este atribuit. Standardele GS1 oferă exemple consacrate pentru ambele.
| Familia de coduri de bare | Modul de reprezentare a datelor | Exemple | Considerație operațională |
|---|---|---|---|
| Coduri de bare liniare sau unidimensionale | Datele sunt reprezentate printr-o succesiune de bare și spații. | EAN/UPC, Code 128 și ITF-14 | Cititorul trebuie să suporte simbologia specifică, iar simbolul trebuie să aibă dimensiuni și spațiu liber adecvate. |
| Coduri de bare bidimensionale | Datele sunt reprezentate în modele distribuite pe două dimensiuni. | Data Matrix și QR Code | Sunt necesare un cititor de imagini compatibil și un software adecvat pentru interpretare. |
Aceste familii descriu structuri de simboluri, nu categorii separate de mărfuri sau expedieri. Alegerea unui format necesită luarea în considerare a datelor care trebuie transportate, a suprafeței disponibile pentru imprimare, a mediului de scanare și a cerințelor sistemelor de recepție. Un format potrivit pentru un flux de lucru nu este automat potrivit pentru altul.
Identificatori, purtători de date și referințe interne
| Termen | Semnificație | Distincție importantă |
|---|---|---|
| GTIN | Un Global Trade Item Number identifică un articol comercial în sistemul GS1. | Identifică un articol comercial, nu neapărat o unitate fizică individuală serializată. |
| SSCC | Un Serial Shipping Container Code identifică o unitate logistică individuală, precum un palet sau un colet. | Identifică unitatea logistică, nu fiecare produs conținut în aceasta. |
| SKU | O unitate de menținere a stocului este o referință internă utilizată pentru gestionarea unui produs sau a unei variante de produs. | Semnificația sa depinde de organizația care îl atribuie; nu este automat un identificator standardizat la nivel global. |
| Cod de bare | O reprezentare optică a datelor care poate fi citită de mașini. | Transportă informații, dar nu este sinonim cu identificatorul pe care îl codifică. |
| Simbologie | Regulile pentru reprezentarea datelor într-un anumit format de cod de bare. | Descrie structura codificării, nu obiectul de afaceri identificat. |
De exemplu, GS1-128 utilizează simbologia Code 128 în cadrul sistemului GS1. GS1 Application Identifiers indică semnificația și formatul elementelor de date, precum un SSCC, un număr de lot sau o dată de expirare. Citirea caracterelor reprezintă doar o parte a procesării unui astfel de simbol; software-ul trebuie, de asemenea, să interpreteze corect structura datelor.
Utilizarea în logistică și comerțul electronic
Identificarea prin coduri de bare conectează activitățile din depozit și transport la înregistrările din aplicațiile de inventar, sistemele de gestionare a depozitelor, sistemele de gestionare a comenzilor și sistemele transportatorilor. Următoarele sunt fluxuri de lucru ilustrative, nu cerințe aplicabile oricărei operațiuni.
| Proces | Activitate posibilă de scanare | Scop |
|---|---|---|
| Recepție | Scanarea etichetei unui produs, a unei cutii sau a unui palet în raport cu o recepție așteptată. | Asocierea mărfurilor sosite cu înregistrarea corectă a recepției și identificarea discrepanțelor. |
| Depozitare | Scanarea mărfurilor și a etichetei locației de depozitare. | Înregistrarea locului în care a fost plasat inventarul. |
| Preluare și ambalare | Scanarea unui articol și compararea acestuia cu cerința unei comenzi. | Verificarea faptului că produsul selectat corespunde articolului așteptat. |
| Expediere | Scanarea etichetei unui colet sau a unei unități logistice în timpul expedierii. | Asocierea unității fizice cu o deplasare sau predare pentru expediere. |
| Retururi | Scanarea unei referințe de retur și, dacă este relevant, a unui identificator de produs. | Conectarea mărfurilor returnate la procesul corespunzător de retur și inspecție. |
De exemplu, un depozit de comerț electronic poate scana codul de bare al unui produs înainte de a plasa un articol într-o cutie de expediere. Software-ul său poate compara identificatorul decodificat cu linia comenzii. Această verificare poate sprijini acuratețea preluării, dar nu stabilește că articolul nu este deteriorat sau că cutia conține cantitatea corectă, cu excepția cazului în care fluxul de lucru include aceste verificări.
Expedierea transfrontalieră
Deplasările transfrontaliere pot implica etichete și identificatori diferiți în etape diferite. Un cod de bare al produsului, o referință a depozitului și un cod de bare de urmărire al transportatorului pot apărea toate pe ambalaje asociate, servind în același timp unor scopuri distincte. Sistemele au nevoie de o corespondență fiabilă între aceste referințe atunci când procesul de afaceri impune conectarea lor.
Un cod de bare nu stabilește, prin el însuși, clasificarea vamală, țara de origine, valoarea declarată sau conformitatea cu reglementările. Acesta poate ajuta la regăsirea înregistrărilor care conțin astfel de informații, însă validitatea acestor înregistrări este o chestiune separată. În mod similar, citirea identificatorului unui colet nu dovedește vămuirea; acest statut necesită informații din procesul de vămuire relevant.
Identificarea prin coduri de bare, urmărirea și trasabilitatea
Identificarea răspunde la întrebarea ce obiect sau categorie de obiect reprezintă un cod. Urmărirea se referă la deplasarea sau statutul înregistrat. Trasabilitatea se referă la capacitatea de a urmări istoricul și relațiile relevante de-a lungul unui proces sau al unui lanț de aprovizionare. Scanările codurilor de bare pot contribui la urmărire și trasabilitate, însă simbolul tipărit singur nu oferă niciuna dintre aceste capacități.
O înregistrare de urmărire necesită evenimente asociate unui identificator, precum ora, locația și etapa de afaceri a unei scanări. Trasabilitatea poate necesita, de asemenea, relații între produse, loturi, cutii și paleți. GS1 EPCIS oferă un standard pentru partajarea datelor despre evenimente de vizibilitate; acesta este distinct de codul de bare utilizat pentru capturarea unui identificator.
Un identificator la nivel de produs partajat de unități interschimbabile nu poate distinge singur o unitate individuală de alta. Atunci când este necesară trasabilitatea la nivel de unitate individuală, schema de identificare și înregistrările trebuie să ofere această distincție, de exemplu prin serializare. Identificarea la nivel de lot servește unui scop diferit și nu trebuie confundată cu identificarea unităților individuale.
Lizibilitate, calitatea datelor și limite operaționale
Identificarea prin coduri de bare depinde atât de calitatea optică, cât și de calitatea informațiilor. O etichetă imprimată corect, dar cu un identificator incorect, poate crea o eroare de date, în timp ce un identificator atribuit corect pe o etichetă ilizibilă poate întrerupe un flux de lucru.
- Calitatea imprimării: Contrastul insuficient, dimensiunile deformate, petele sau elementele lipsă pot afecta decodificarea.
- Poziționarea și starea: Îndoiturile, abraziunea, suprafețele curbate, ambalajele reflectorizante și obstrucțiile pot face dificilă capturarea unui simbol.
- Compatibilitatea cititorului: Un cititor trebuie să suporte simbologia și să fie configurat pentru a transmite informațiile așteptate de aplicație.
- Interpretarea datelor: Zerourile inițiale, separatoarele și elementele de date structurate trebuie păstrate sau procesate corespunzător.
- Exactitatea înregistrării: Identificatorul decodificat trebuie să corespundă produsului, unității logistice sau tranzacției corecte din sistemul de recepție.
- Controalele fluxului de lucru: Aplicațiile au nevoie de reguli pentru coduri neașteptate, scanări duplicate, înregistrări lipsă și citiri nereușite.
Verificarea codului de bare diferă de o scanare reușită. Verificarea evaluează calitatea simbolului în raport cu specificațiile aplicabile. O citire reușită de către un dispozitiv arată că acesta a decodificat simbolul în condițiile respective; nu stabilește lizibilitatea constantă pe alte echipamente sau în alte medii.
Înainte de introducerea unui flux de lucru bazat pe coduri de bare, un operator ar trebui să stabilească ce reprezintă fiecare identificator, ce formate acceptă partenerii comerciali, unde vor fi amplasate etichetele și cum vor fi gestionate excepțiile. Testarea ar trebui să includă imprimantele, materialele de ambalare, cititoarele și interfețele software vizate, nu doar verificarea unei imagini pe ecran.
Neînțelegeri frecvente
- Un cod de bare conține înregistrarea completă a produsului. Multe coduri de bare conțin un identificator utilizat pentru regăsirea informațiilor din altă parte. Unele formate pot conține date suplimentare, însă conținutul disponibil depinde de schema de codificare și de implementare.
- Fiecare cod de bare identifică un articol fizic unic. Unele identifică un articol comercial partajat de mai multe unități identice. Identificarea individuală necesită o referință unică adecvată și înregistrări de susținere.
- Scanarea actualizează automat fiecare sistem conectat. Actualizările depind de regulile aplicației, integrări, conectivitate și procesarea evenimentelor.
- Un cod de bare cu aspect valid dovedește autenticitatea. Un cod de bare poate fi copiat. Lizibilitatea singură nu stabilește că mărfurile etichetate sunt autentice sau că eticheta a fost aplicată în mod legitim.
Întrebări și răspunsuri
Este identificarea prin coduri de bare același lucru cu urmărirea expedierii?
Nu. Identificarea prin coduri de bare capturează un identificator. Urmărirea expedierii combină acel identificator cu evenimente înregistrate și informații despre statut din procesul de transport.
Poate un cod de bare să identifice un colet individual?
Da, dacă referința codificată identifică acel colet sau acea unitate logistică în cadrul sistemului de identificare relevant. Un cod de bare al produsului nu identifică neapărat coletul care conține produsul.
Scanarea unui cod de bare necesită o conexiune la internet?
Decodificarea optică în sine nu necesită în mod inerent acces la internet. Regăsirea înregistrărilor la distanță, validarea datelor în raport cu un serviciu online sau partajarea evenimentelor pot necesita conectivitate, în funcție de implementare.
Codurile QR fac parte din tehnologia de identificare automată prin coduri de bare?
Da. Codurile QR sunt coduri de bare bidimensionale. Utilitatea lor într-un flux de lucru logistic depinde de datele codificate, compatibilitatea cititorului și software-ul care interpretează rezultatul.
Surse
- GS1 — Coduri de bare: Familii de coduri de bare, purtători de date GS1 și aplicații de capturare automată a datelor.
- GS1 — Global Trade Item Number: Rolul de identificare al GTIN-urilor pentru articolele comerciale.
- GS1 — Serial Shipping Container Code: Identificarea unităților logistice individuale.
- GS1 — Verificarea codurilor de bare: Evaluarea calității simbolului și distincția dintre verificare și scanarea obișnuită.
- GS1 — EPCIS: Partajarea datelor despre evenimentele de vizibilitate și relația acestora cu trasabilitatea lanțului de aprovizionare.
